Comisia Europeană a lansat a doua licitație internațională pentru cumpărarea de gaze naturale prin intermediul mecanismului de achiziții comune al Uniunii Europene, vizând livrări totale de aproape 16 miliarde de metri cubi de gaze, peste cantitatea solicitată la prima licitație.
Comisia Europeană a lansat prima licitație internațională pentru cumpărarea de gaze naturale prin intermediul mecanismului de achiziții comune al Uniunii Europene, vizând un volum total de 11,6 miliarde de metri cubi de gaz.
În pofida scăderii volumelor de gaze rusești importate ca urmare a sancțiunilor oficiale și neoficiale impuse companiilor rusești, Uniunea Europeană (UE) a încheiat sezonul de iarnă cu un nivel record de gaze înmagazinate, de 60,4 miliarde metri cubi sau 625 TWh. În cazul României, volumul de gaz rămas în depozite la finalul iernii este de 13,7 TWh sau 41,7% din capacitatea totală de înmagazinare, cel de-al doilea nivel din istorie.
Începând cu luna mai, la nivel european mecanismul de corecție al pieței va fi în vigoare pentru instrumentele derivate pe gaze naturale în mai multe hub-uri de tranzacționare
Țările Uniunii Europene au convenit să caute o opțiune legală pentru a opri companiile rusești să trimită gaze naturale lichefiate către UE, împiedicând firmele ruse să rezerve capacitate de infrastructură, transmite Reuters.
Autoritățile de reglementare din UE au lansat un preț de referință nou pentru gazele naturale lichefiate (GNL), ca parte a planurilor de plafonare a prețurilor de referință ale gazelor dacă acestea cresc.
Țările UE au ajuns la un acord pentru a limita prețul gazelor naturale la 180 de euro/MWh, punând capăt mai multor luni de dispute politice privind intervenția autorităților într-o criză energetică care riscă să împingă regiunea în recesiune.
Europenii ar putea plăti cu aproximativ 40 miliarde euro mai mult pentru gazele natural achiziționate.
Gigantul rus de stat producător de gaze naturale Gazprom a suspendat livrările către Polonia prin conducta Yamal după ce Guvernul de la Varșovia a refuzat să plătească gazele în ruble, scriu Reuters și Bloomberg, care citează presa poloneză.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a acuzat vineri Rusia că pune în pericol tranzitul gazelor rusești exportate către Europa de către gigantul rus producător de stat Gazprom prin conductele ucrainene, informație care a dus la o scumpire cu aproape 4% a gazelor pe principalele huburi europene, după 5 zile consecutive de ieftiniri.
Planul de eliminare graduală a dependenței statelor membre UE de importurile de gaze din Rusia include majorarea achizițiilor europene de GNL cu 50 miliarde metri cubi pe an. Foarte recent, SUA și Uniunea Europeană au anunțat un acord în baza căruia americanii s-au angajat să asigure livrarea în Europa a unei cantități suplimentare de cel puțin 15 miliarde metri cubi de gaz lichefiat până la sfârșitul acestui an.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei și obligă țările de pe Bătrânul Continent să caute opțiuni alternative de furnizare la livrările gigantului rus de stat Gazprom, a generat interes din partea Uniunii Europene pentru resursele de gaze ale Tanzaniei, statul african reluând în noiembrie anul trecut discuțiile cu giganții petrolieri Equinor și Shell pentru demararea proiectului construirii unei facilități de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG) de 30 miliarde dolari.
nvestițiile în anumite obiective din domeniul gazelor naturale și energiei nucleare vor putea fi declarate drept "durabile" din punct de vedere climatic, cu unele condiții, a decis Comisia Europeană.
Depozitele subterane de înmagazinare care adăpostesc stocurile de gaze naturale ale Europei nu au fost niciodată atât de goale în această perioadă a iernii. La doar 4 luni după ce consilierul președintelui SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, declara că Europa nu face suficient pentru a se pregăti pentru sezonul rece, continentul se confruntă cu o criză de aprovizionare care a făcut ca prețurile angro de referință la gaze de pe bursele de profil să ajungă să fie de de peste 4 ori mai mari decât în perioada similară din 2021, punând o presiune imensă pe gospodăriile populației și pe agenții economici. Criza a lăsat Uniunea Europeană la mâna vremii și a stratagemelor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ambele la fel de dificil de prognozat, scrie Bloomberg.
Uniunea Europeană intenționează să restricționeze finanțarea acordată pentru proiectele din domeniul gazelor naturale, din cauza riscurilor pe care acestea le reprezintă la adresa obiectivelor climatice ale blocului comunitar, arată un proiect de document consultat de Reuters.
Ministerul Fondurilor Europene a lansat apelul de proiecte pentru dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, în valoare de 235 de milioane de euro.
Comisia Europeană a aprobat luna aceasta modificarea Programului Operațional Infrastructură Mare, respectiv modificarea axei prioritare 8 - Sisteme inteligente și sustenabile pentru energie și gaze naturale în vederea sprijinirii proiectelor de investiții care vizează creșterea nivelului de funcționalitate inteligentă a infrastructurii de distribuție de gaze naturale prin îmbunătățirea flexibilității, siguranței, eficienței în operare, precum și prin integrarea activităților de transport, distribuție și consum final.
Comisia Europeană a aprobat luna aceasta modificarea Programului Operațional Infrastructură Mare, respectiv modificarea axei prioritare 8 - Sisteme inteligente și sustenabile pentru energie și gaze naturale în vederea sprijinirii proiectelor de investiții care vizează creșterea nivelului de funcționalitate inteligentă a infrastructurii de distribuție de gaze naturale prin îmbunătățirea flexibilității, siguranței, eficienței în operare, precum și prin integrarea activităților de transport, distribuție și consum final.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.
SUA și-au sporit presiunile împotriva controversatului proiect germano-rus Nord Stream 2, susținut de Berlin și Paris, amenințând în formă scrisă cu sancțiuni companiile germane implicate, informează duminică AFP.
România va juca un rol important anul viitor, în calitate de deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, în demersurile de revizuire a Directivei UE privind gazele naturale în sensul aplicării integrale a reglementărilor europene unor proiecte de gazoducte care nu se află integral pe teritoriul Uniunii și pornesc din afara acesteia, cum ar fi Nord Stream 2 și TurkStream, dezvoltate de gigantul rus de stat Gazprom, a declarat recent ambasadorul SUA la București, Hans Klemm.
Qatarul, a patra sursă de importuri de gaze a Uniunii Europene și principalul exportator de LNG în comunitatea europeană, se va retrage din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de la 1 ianuarie 2019, pentru a se concentra pe producția de gaze naturale, în condițiile în care are printre cele mai mici producții de țiței din OPEC, transmite Bloomberg.
Reclamanții susțin că aceste companii exportă în Europa la prețuri de dumping, mult mai reduse decât cele practicate pe piețele lor interne. În plângere se arătă că producătorii de îngrășăminte chimice ruși și americani beneficiază de prețuri avantajoase la gaze naturale, în condițiile în care această materie primă are o pondere de peste 17% în totalul costurilor industriei.
La finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a declarat că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Conducta ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019.
În forma adoptată de Senat, proiectul legii prevedea că "în condiții similare tehnice și de preț, titularii acordurilor petroliere sunt obligați să achiziționeze bunuri și servicii de la persoane juridice române cu un capital deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române", însă s-a ajuns însă la concluzia că prevederea încălca legislația UE privind liberație circulație a capitalului.